Vânătorul din fruntea Ministerului Mediului a făcut o lege care permite vânătoarea a 486 de urși

Un proiect al Ministerului de Mediu prevede ca pentru a proteja populația din zonele de munte este nevoie să fie vânat un număr între 426 și 486 de urși bruni.

Animalele vor putea fi ucise în cadrul unor partide de vânătoare organizate, așa cum reiese din inițiativa Ministerului Mediului.

Fodor Jozsef-Tamás, inițiatorul proiectului și consilier al ministrului Mediului, pasionat de vânătoare, ne-a spus că nu va vâna vreodată urși, indiferent dacă proiectul său va fi adoptat.

Cei trei susținători în public a vânătorii de urși care conduc și Ministerul Mediului, instituția care administrează sectorul, au lansa la sfârșitul lunii aprilie un proiect legislativ prin care propun acordarea unor derogări pentru vânătoarea a 486 de urși bruni. Cei trei sunt: Tanczos Barna – ministrul al Mediului, Fodor Jozsef-Tamás – consilierul personal al ministrului și Győző István Bárczi – secretar general al ministerului.

Specia de urs brun este protejată de lege atât în România, cât și în Uniunea Europeană. De altfel, guvernul român și-a asumat în fața Comisiei Europene să protejeze ca specia de urs brun să aibă măcar 6.000 de exemplare pe teritoriul țării.

Însă, rezultatele preliminare ale unui studiu comandat de Ministerului Mediului, realizat de două universități din România, evidențiază că populația a crescut până la 8.000 de urși bruni. Numărul mai mare față de cifra de 6.000 ar fi motivul pentru care urșii ies din pădure și atacă oameni, conform documentelor de fundamentare ale proiectului Ministerului Mediului.

Cifrele care ar motiva vânătoarea

De asemenea, mai argumentează ministerul, în perioada 2016 – 2021, adică când au fost eliminate cotele de vânătoare prin derogări de la legea care protejează urșii, au avut loc 154 de atacuri ale acestor animale asupra oamenilor.

14 oameni au murit în această perioadă, mai precizează instituția din cauza unor incidente în care au fost implicați urși. 21 de milioane de lei a plătit ministerul ca despăgubiri pentru pagubele produse de aceste animale unor gospodării sau afaceri.

Petiția trimisă dintr-un cătun din România la Parlamentul European, ultima armă a vânătorilor de urși

Tocmai aceste cifre sunt motivele pentru conducerea Ministerului Mediului atunci când conducerea instituția își susține proiectul. De partea cealaltă, organizațiilor ecologiste consideră că studiul care urcă populația de urși până la 8.000 de animale nu este unul clar.

„Intenția proiectului de a favoriza industria vânătorii de trofee în detrimentul populației de urs brun este evidentă pe parcursul întregului ordin. Încă de la prima pagină, chiar de la introducere, am putut observa contradicția dintre obiectivele studiului si informațiile publice disponibile”, critică Cristian Păun, reprezentantul organizației „Agent Green”.

Cei trei care susțin proiectul redeschiderii vânătorii de urși bruni

• Fodor Jozsef-Tamás, consilier de ministru

Inițiatorul acestui proiect de ordin este Fodor Jozsef-Tamás, consilier personal al ministrului Tanczos Barna.

Fodor Jozsef-Tamás a fost, până să ajungă consilier la cabinetul ministrului, acționar și administrator al unei firme specializate în vânătoare, dacă ținem cont obiectul principal de activitate (codul CAEN). Este vorba de societatea Habitat Construct din Harghita.

După ce a ajuns în conducerea Ministerului Mediului, acesta a oferit acțiunile și calitatea de administrator către Fodor Reka, conform datelor obținute cu ajutorul aplicației termene.ro. Din declarația de avere a lui Fodor Jozsef-Tamás reiese să Fodor Reka este soția sa.

„Firma se ocupa de cu totul altceva decât vânătoarea. Se ocupă de exemplu de consultanță cinegetică, consultanță în management integrat agricultură-cinegetică, activități didactice etc. Probabil codul CAEN derutează. În momentul înființării firmei nu găseam ceva care să se adreseze categoriei speciale de potențiali beneficiari cum sunt asociațiile de vânătoare”ne-a explicat acesta.

El a mai adăugat că este „interesat însă de profesionalizarea personalului cinegetic angajat la asociații și de schimbarea sistemului de management cinegetic pe care o consider învechit și de reformat pe baze științifice”, ne-a explicat acesta”.

Pe profilul personal de Facebook al lui Fodor Jozsef-Tamás sunt mai multe imagini de la partidele de vânătoare la care acesta a participat.

„Da, sunt vânător. E imposibil să fii specialist în managementul animalelor sălbatice dacă nu cunoști toate aspectele meseriei şi să încerci măcar să schimbi ceva”, ne mai explică Fodor Jozsef-Tamás.

Acesta ne asigură însă că „nu am vânat urs şi nu voi vâna. Nu am o astfel de dorință. Nu am făcut bani din vânătoare, nici cu firma, nici ca persoană fizică şi nici nu voi face”, ne-a mai explicat consilierul ministrului.

Consilierul ministrului mediului apare însă la partide de vânătoare organizate de Asociația Vânătorilor Pro Silva din Covasna, organizație care promovează vânătoarea de urs.

Minimum 6.400 de euro este tariful cerut de asociație pentru un vânător care vrea să tragă într-un astfel de animal, dar costul ajunge ușor la peste 12.000 de euro, dacă se ține cont că derogările se dau doar pentru animale mature care au o cotație mare de puncte în rândul vânătorilor.

Fodor Jozsef-Tamás a mai punctat că ministerul trebuie să aibă inițiative de prevenție la incidentele tot mai dese în care sunt implicați urșii. „Legea 407 ne obligă să dăm nivel de prevenție și intervenție. Dacă nu am face, nu am respecta legea”, a încheiat acesta.

• Ministrul Mediului, Tanzos Barna

Superiorul din minister al lui Fodor Jozsef-Tamás este ministrul Mediului, Tanczos Barna. El însuși un susținător permanent al vânătorii de urși bruni.

Liderul UDMR a susținut activ în ultimul deceniu creșterea numărului de urși care pot fi vânați. Până să ajungă ministru, din poziția de parlamentar și chiar și din cea de fermier, Tanczos Barna a susținut mereu legalizarea vânătorii de urs.

Tanczos Barna, ministrul Mediului, a susținut mereu oportunitatea vânătorii de urși

Ba chiar, pentru a susține vânătoarea a susținut că numărul acesta este mult peste cifra de 6.000 pe care statul român trebuie s-o protejeze. El susținea în 2015, la un eveniment public, faptul că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, „ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară”.

Acest număr nu a fost niciodată confirmat nici de rapoartele ministerului pe care îl conduce, care nu au depășit niciodată o cifră de 8.500. De altfel, Ministerul Mediului, instituție condusă acum de Barna, susține în datele care susține redeschiderea vânătorii de urși că în 2016 numărul urșilor în România era doar de 5.900 de exemplare, nu peste 10.000 cum susținea atunci Barna.

După ce a ajuns ministru al Mediului, în decembrie 2023, ONG-ul „Agent Green” a reacționat imediat după numire spunând că ”Ministerul Mediului a ajuns în mâinile unui vânător de urși”.

Tanczos Barna a răspuns pentru Europa Liberă că nu este vânător și nu dorește să vâneze urși. „Nu am vânat niciodată. Nu sunt vânător. Nu voi fi niciodată”, ne-a transms ministrul.

• Secretarul general

Nu doar ministrul la Mediu a susținut public vânătoarea în masă a urșilor, ci și secretarul general adjunct al instituției. Este vorba de Győző István Bárczi. Acesta este un vechi susținător al derogărilor de la Legea Vânătorii, prin care speca de urs brun este protejată.

El a mai fost secretar general sau secretar general adjunct în acest minister de la începutul lui 2014. Cât timp a ocupat aceste poziții, ministerul de resort a emis ordine prin care au fost vânați 800 de urși în perioada 2014-2016.

Cât costă un urs

Administratorul unei asociații de vânătoare ne-a explicat cât de important este un urs pentru o asociație de profil sau pentru o firmă care face turism de vânătoare.

„În mod normal, minimum 500 de euro este doar participarea la vânătoare. Clientul trebuie să cumpere un pachet de 2,3 zile de vânătoare, deci se mai adună măcar 500 de euro. Apoi, tot în mod normal, la vânătoare nu participă doar un vânător, ci minimum trei, dar pot fi și zece”, ne spune administratorul.

„Un urs matur de peste 500 de puncte, așa cum e evaluarea noastră, costă 10.000 de euro. La acest tarif se mai adaugă și pregătirea trofeului, după ce animalul a fost ucis”, de mai explică acesta.

Vânătoarea de urși este și o afacere

Dacă partida de vânătoare nu este una regizată, în care doar un vânător din grup are dreptul să ucidă animalul, pentru că el a plătit taxa, atunci orice vânător care trage în animal plătește o taxă de minimum 1.000 de euro, iar cel care îl ucide achită taxa de 10.000.

În final, la doar trei vânători, un urs aduce minimum 15.000 de euro, dar suma poate ajunge și spre 30.000 de euro, dacă sunt mai mulți vânători.

„Desigur, poate fi un singur vânător care își permite să achite tariful cerut de asociație și să participe doar el la pândă și să aibă dreptul să tragă în animale”, ne mai spune administratorul asociației.

Proiectul ministerului

Vânătorii ar putea împușca 486 de urși pe fondurile de vânătoare din România în perioada mai 2023 – mai 2024, în baza proiectului de ordin al Ministerului Mediului.

Inițiativa a fost supus dezbaterii publice propune ca 426 de urși să poată fi împușcați în perioada 15 mai 2023 – 14 mai 2024, la nivel național, însă nu vor putea fi împușcate exemplarele dominante, precum și femelele însoțite de pui cu vârsta sub doi ani.

De asemenea, ordinul menționat prevede că, suplimentar celor 426 de urși, care reprezintă nivelul de prevenție, mai pot fi „recoltați” 60 exemplare de urs care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național. Astăzi, de la ora 16.00 au loc dezbaterile publice legate de acest proiect.

Libearty Bear Sanctuary is the largest animal welfare project in Europe. The sanctuary was created for former captive bears, Zărnești, Romania.

Reprezentanții Ministerului Mediului au justificat numărul mare de urși care pot fi împușcați „preventiv”, prin creșterea populației de urs în ultimii ani.

„S-au făcut corelații statistice între valoarea, numărul pagubelor în ultimii doi ani cu densitățile prezentate mai sus, iar concluzia este că există o corelație foarte strânsă între pagubele produse și densitățile zonale ale speciei chiar dacă din literatura de specialitate reiese faptul că sunt și alți factori care influențează frecvența pagubelor.

Proteste ale ONG-urilor de profil

Proiectul de ordin a atras însă criticile ONG-urilor din domeniu, care avertizează că cifrele referitoare la populația de urși nu sunt realiste.

„E un număr care pentru următoarele 12 luni va reprezenta un index al morții, un fel de contor care va înregistra niște împușcături, urmate de un răcnet dureros, apoi o cină festivă la un foc de tabără lângă cabana de vânătoare și la final de tot, după măsurători de blană și trofeu, va fi și o plată consistentă. Ne-am dus barbar și rușinos la cel mai mare număr a morții planificate din istoria României”, atrage atenția Silviu Chiriac, manager al mai multor proiecte europene dedicate protecției animalelor în Vrancea.

„Proiectul nu abordează cauza problemei ci doar efectul acesteia. În forma supusă dezbaterii, proiectul va amplifica în mod cert problema. Adică mai multe conflicte om-urs, mai multe pagube, pierderi de vieți și destructurarea populației de urs. Și cel mai grav, la finalul lecturii proiectului de ordin am realizat că ceea ce Dvs numiți studiu pentru justificarea uciderii planificate a 486 de urși nu prezintă sub nicio formă impactul asupra populației de urs brun”.

Pentru ca urșii să nu mai pună în pericol viața oamenilor, Cristina Lapișa (administrator al Rezervației de la Zărnești) ne spune că vânătoarea este soluția cea mai proastă. „Sunt rezolvări ale problemei cum sunt cele din Canada, spre exemplu. Să se facă un gard de livezi acolo unde populația de urși este mare sau orice bariere de orice fel. Pentru că aceste animale s-ar opri la aceste livezi și nu ar mai avea nevoie să intre în localitate. Dar nu de soluții ducem lipsă, ci de dorința de a le aplica”, ne spune aceasta.

Nici măcar un urs agresiv, care intră într-un oraș, nu ar trebui ucis imediat în opinia specialistei. „Un animal care a atacat pe cineva trebuie microcipat pentru a fi urmărit prin GPS, să fie urmărit unde merge, mai atacă sau nu. Poate fi relocat. Dacă însă continuă să fie agresiv și în aceste condiții, atunci poate se poate lua în calcul și vânătoarea”, ne mai spune Cristina Lapiș.

La aceste critice, reprezentanții Ministerului Mediului au explicat că proiectul de ordin de ministru interzice ca trofeele de urși să fie scoase în afața țării, deci vor fi puțini vânători străini interesați să participe la astfel de partide.

În plus, în ultimele 18 luni, s-au aplicat și alte metode, prin care mutarea urșilor agresivi. Din datele obținute de Europa Liberă de la minister, reiese că peste 400 de animale din această specie au fost relocate din zone unde au atacat gospodării în zone în care populația umană este mai rar întâlnită pentru animale.

Evoluția populației de urși

În mod oficial, înainte de Revoluție la nivelul anului 1988, în România trăiau 7.880 de urși. Au urmat trei decenii când populația a scăzut, inclusiv din cauza braconajului, otrăvirii și cotelor de ucidere propuse și aprobate (1419 urși uciși legal între 1990-1996) pentru reducerea pagubelor, fapt consemnat în introducerea proiectului de ordin.

Populația consemnată de urs a scăzut abrupt în doar câțiva ani la 5.500 de exemplare, la nivelul anului 1996. Admiterea acestor date oficiale invită la repetarea greșelilor făcute acum 33 de ani care au condus la situația actuală și face o utopie din proiectul Dvs de ordin.

Dar studiul nu prezintă niciunde care este impactul asupra populației ci doar niște metode de calcul a unui nivel maxim de extragere din populație a unor urși. Dar un studiu trebuie să prezinte o analiză minuțioasă de risc și o evaluare a impactului.
În 2016, numărul animalelor era de 5.900. De atunci și până acum numărul ar fi ajuns la peste 8.000.

De altfel, în ultimul deceniu au fost vânate peste1.500 de urși bruni. Activitățile de vânătoare au fost făcute în baza unor derogări acordate de Ministerul Mediului. Din 2018 și până acum au fost ucise peste 400 de exemplare.