Germania va plăti compensaţii victimelor sectei Colonia Dignidad din Chile

Statul german va plăti compensaţii de până la 10.000 de euro victimelor unei secte abuzive din sudul Chile. Colonia Dignidad a fost înfiinţată de fostul caporal nazist Paul Schäfer în 1961. Comuna, care se afla la 350 km sud de capitala Santiago, era condusă ca o sectă închisă şi zeci de copii au fost supuşi aici unor abuzuri sexuale. Sute de supravieţuitori din Germania şi Chile vor putea primi acum compensaţii.

Decizia de a plăti compensaţii victimelor a fost luată vineri de o comisie guvernamentală din Berlin. Un fond total de 3,5 milioane de dolari va fi alocat în acest sens până în 2024, relatează BBC pe 17 mai. Potrivit comisiei, în jur de 240 de foşti membri ai sectei sunt încă în viaţă, dintre care 80 în Germania.

De asemenea, decizia de a acorda compensaţii vine la o săptămână după ce procurorii au renunţat la ancheta asupra unui medic german care a lucrat în comună. Un tribunal din Chile l-a găsit vinovat pe Hartmut Hopp de complicitate la abuzurile sexuale asupra copiilor comise de Schäfer, dar a reuşit să fugă în Germania înainte de a fi încarcerat. Procurorii germani au declarat că existau probe insuficiente pentru a susţine verdictul.

Ce era Colonia Dignidad?

Colonia Dignidad a fost o colonie înfiinţată de Schäfer în zona izolată Maule. El o conducea ca pe o sectă închisă, în care membrii trăiau aproape ca nişte sclavi, fiind împiedicaţi să plece de paznici înarmaţi cu câini.

În momentul său de vârf, 300 de germani şi chilieni trăiau în spaţiul de 137 kmp înconjurat de sârmă ghimpată şi supravegheat de un turn de observaţie cu reflectoare.
Copiii erau forţaţi să trăiască separat de părinţii lor şi zeci dintre ei au fost abuzaţi sexual de Schäfer.

Colonia Dignidad şi-a schimbat numele în Villa Baviera în 1991 – Getty Images (BBC)

Însă nu doar membrii sectei lui Schäfer au suferit abuzuri. În timpul regimului militar al dictatorului Augusto Pinochet, Colonia Dignidad a devenit un centru de detenţie clandestin. În jur de 300 de opozanţi ai regimului au fost interogaţi şi torturaţi în tunelele aşezării, atât de membri ai poliţiei secrete chiliene, cât şi de asociaţi ai lui Schäfer.

Se crede că cel puţin o sută de persoane au fost ucise aici.

Responsabilitate morală, nu obligaţie legală

În raportul său, dat publicităţii vineri, comisia germană menţionează că Schäfer „a destrămat familii, a abuzat nenumăraţi copii şi a colaborat activ cu agenţi ai dictaturii Pinochet la tortură, crime şi dispariţii”.

„Supravieţuitorii continuă să sufere din cauza consecinţelor grave psihologice şi fizice după ani de suferinţă provocaţi de violenţă, abuz, exploatare şi muncă forţată”, se mai notează în raport.
Compensaţia va fi plătită „exclusiv din responsabilitate morală şi fără recunoaşterea unei obligaţii legale”, mai adaugă textul citat.

Paul Schäfer a murit în spitalul unei închisori din Chile în 2010, la vârsta de 88 de ani – Getty Images (BBC)

Schäfer a fugit din Chile în 1997, în timp ce se confrunta cu mai multe procese pentru abuzuri sexuale asupra copiilor. El a fost arestat în Argentina în 2005 şi condamnat pentru pedofilie în serie la 33 de ani de închisoare. El a murit într-o închisoare din Chile în 2010, la vârsta de 88 de ani.

Colonia Dignidad şi-a schimbat numele în Villa Baviera în 1991 şi a devenit o staţiune turistică cu un restaurant şi un hotel cu specific german. Peste 100 de persoane, mulţi dintre ei foşti membri ai comunei, trăiesc în Villa Baviera şi afirmă că este singura casă pe care au avut-o.

Victimele consideră ajutorul insuficient

Fostele victime ale Colonia Dignidad consideră insuficient ajutorul anunţat vineri de Germania, relatează sâmbătă actu.orange.fr, într-o ştire preluată de pe France Presse.
„Este un ajutor, da, dar asta nu rezolvă problema. Suntem o generaţie pierdută”, a declarat Horst Schaffrick, un german venit la vârsta de 3 ani împreună cu familia sa în această colonie germană din sudul Chile.

Horst Schaffrick a fost una dintre victimele abuzurilor sexuale comise de fostul caporal nazist Paul Schäfer.

Indemnizaţia „acoperă foarte puţine lucruri, dacă o comparăm cu cei 40 de ani fără remuneraţia muncii”, a afirmat Horst Schaffrick, evocând, de asemenea, „suferinţele provocate de sclavie, lovituri, droguri, abuzuri sexuale timp de 20 de ani”.

O scenă din filmul „Colonia”, al regizorului Florian Gallenberger – Deutsche Welle

„Cum îmi voi duce bătrâneţile, cum voi trăi? Asta nu se poate rezolva, acesta este lucrul grav în situaţia de faţă”, a mai spus el.

Winfried Hempel, care s-a născut în colonie şi a trăit aici până la 20 de ani, a afirmat că indemnizaţia propusă „este un avans, dar fără îndoială insuficient”.

„Ceea ce am fi vrut, şi lucrul pentru care pledăm, este să li se dea membrilor fostei colonii care au vârsta necesară o pensie demnă, nici mai mult, nici mai puţin”, a declarat acest avocat care se ocupă de apărarea altor victime.

Din biroul său din Santiago de Chile, Hempel a declarat pentru AFP că victimele sectei vor continua să încerce să obţină reparaţii demne.

„Capitol întunecat” readus în atenţie de un film

După cum scrie Deutsche Welle într-un articol din aprilie 2016, ceea ce a pus lucrurile în mişcare la Berlin este un film despre Colonia Dignidad. „Colonia” a fost difuzat în Germania în 2015, după ce regizorul Florian Gallenberger a dedicat nu mai puţin de cinci ani pentru documentare.

Filmul i-a reamintit ministrului de externe german de atunci, Frank-Walter Steinmeier, de acest capitol întunecat din diplomaţia germană, a mărturisit el, adăugând că acest lucru arată cum cultura „poate acţiona ca un declanşator pentru politică.”

Anna Schnellenberger a continuat să locuiască în fosta colonie, devenită staţiune turistică – dpa (Deutsche Welle)

Anna Schnellenkamp, care trăieşte încă în locul unde s-a aflat fosta colonie, a fost surprinsă cât de bine descrie filmul regimul dur al lui Schäfer. „Dar în realitate a fost mult mai rău”, a recunoscut ea.

Mulţi dintre membrii sectei au rămas în Villa Baviera, în parte pentru că „nimeni nu avea documente, nimeni nu avea bani”, a spus Schellenkamp, adăugând că doi din trei membri ai comunităţii au peste 65 de ani. Multe dintre victimele lui Schäfer resimt un handicap emoţional. A venit vremea ca „povara să fie luată de pe umerii noştri”, a mai pledat Anna Schnellenkamp în 2016.