Cum a devenit presa complice pentru anularea condamnărilor odată cu dosarul lui Dan Diaconescu

• Dosarul lui Dan Diaconescu, în care este acuzat de procurori de sex cu minore, riscă să devină un model de (auto)cenzură a activității presei, cel puțin atunci când vine vorba de relatarea proceselor din Justiție.
• Curtea de Apel Constanța a motivat două hotărâri, una de strămutare a cauzei și alta de anulare a condamnării inițiale, pe faptul că presa a relatat fapte din dosar înainte ca rechizitoriul să ajungă la faza de cameră preliminară din instanțe. 
• Pe scurt, hotărârea Curții de Apel Constanța constată că orice jurnalist care publică date dintr-un rechizitoriu, până ca acesta să treacă de faza de cameră preliminară, este vinovat că nu asigură imparțialitatea judecătorilor. 
• Astfel, publicarea unui articol poate duce la anularea procesului și reluarea sa de a zero la o altă instanță.
• Cotidianul Libertatea a menționat că și Judecătoria Sector 1 a emis o hotărâre, într-un proces civil dintre Diaconescu și media, că jurnaliștii nu are voie să relateze despre dosarele din instanțe în afara comunicatelor publice.
• Reprezentanții presei și ai societății civile, chiar și foști reprezentanți ai Ministerului Justiției cred că judecătorii trebuie să impună aceste limite doar când sunt dovezi că jurnaliștii obțin informații de la judecători.
• Inspecția Judiciară a răspuns pentru Pagina de Media că în dosarul lui Dan Diaconescu privind acuzațiile de sex cu minore nu este pornită vreun dosar de verificare la niciuna din instanțe împotriva judecătorilor. În plus, nici nu au fost sesizări.
• Articolul a fost realizat de Clever News Center pentru Pagina de Media.

La OTV, Dan Diaconescu a reușit să schimbe percepția publicului despre presă, asta pentru că la propria sa televiziune tabloidă, el se prezenta ca jurnalist. În plus, a mai și fost condamnat pentru șantaje făcute tot prin intermediul OTV.

Acum, fostul patron de la OTV este aproape să mai dea o lovitură, de această dată drepturilor jurnaliștilor de a informa publicul din procesele din instanțe.

Asta pentru că, în Dosarul 653/36/2024, de la Curtea de Apel din Constanța, Dan Diaconescu a obținut strămutarea dosarului și desființarea deciziei Judecătoriei Constanța, fiind condamnat la prima instanță la 8 ani și patru luni de închisoare. 

Judecătorii Curții de Apel au motivat decizia prin faptul că reporterii au avut acces la informații din rechizitoriu înainte ca acesta să ajungă la Camera Preliminară de la Judecătoria Constanța:

„Afectarea prezumției de nevinovăție a petentului-inculpat și a dreptului la un proces echitabil, urmare a scurgerilor de informații nepublice în mass-media, începând din cursul urmăririi penale, dar și în cursul procedurii în camera preliminară.”

„Astfel. (…) au determinat apariția suspiciunii rezonabile că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Constanța este afectată, le apreciem a fi întemeiate.”

Judecătorii Curții de Apel,  care judecau în Dosarul 20152/212/2023 apelul la condamnarea de peste 8 ani au fost nevoiți să consemneze anularea deciziei și rejudecarea la Judecătoria Tulcea, conform deciziei judecătorilor Valentina Boboc (președinte de complet) și Laurențiu Florin Modoran.

Sentința

Din acest motiv, pentru că Judecătoria Constanța ar fi permis reporterilor să aibă acces la dosar, s-a considerat la Curtea de Apel că judecătorii de la Fond nu au judecat onest.

Aici, trebuie precizat că legislația nu impune reporterilor limitări de a se informa și publica în procesele din instanțe, în afară de informații private ce țin de sănătate sau de siguranța personală. Dar astfel de limitări sunt general valabile, nu doar pentru justiție sau doar pentru jurnaliști. 

În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut instanțelor de judecată să nu ofere informații presei pe perioada proceselor penale, până când dosarele nu trec de Camera Preliminară.

Prin urmare, limitările legale sunt la instanțe, nu la jurnaliști.

Camera preliminară este o fază a procesului penal în instanțele din România, care are loc după trimiterea în judecată și înainte de începerea propriu-zisă a procesului. Scopul ei principal este verificarea legalității dosarului penal înainte ca instanța să înceapă judecarea cauzei.

Un fost consilier în cadrul Ministerului Justiției ne-a explicat că decizia Curții de Apel Constanța vrea să impună presei un statut de „complice” pentru amânarea și rejudecarea unor procese.

„Curtea de Apel nu a cenzurat direct presa, că nu are această putere. Desigur, poate duce la un precedent care se poate transforma în legislație. Însă, strict în acest dosar, judecătorii de caz susțin că, dacă jurnaliștii publică informații despre inculpați înainte de Camera Preliminară, atunci reporterii îi ajută pe inculpați, iar dosarul trebuie reluat”, ne-a declarat ex-consilierul în cadrul Ministerului Justiției.

Fără sesizări în dosarul lui Dan Diaconescu

Deși decizia Curții de Apel Constanța face referire la activitatea suspectă și premeditată a Judecătoriei Constanța de a oferi informații presei, Inspecția Judiciară, singura instituție care poate verifica activitatea magistraților, ne-a transmis că nu au fost sesizări în acest dosar.

„Referitor la situația de fapt menționată în solicitarea dumneavoastră, vă informăm că, în evidențele Inspecției Judiciare, nu au fost identificate lucrări care să vizeze aspectele la care faceți referire”, ni s-a transmis de la Biroul de Comunicare.

„În ceea ce privește posibilitatea sesizării Inspecției Judiciare, aceasta este reglementată de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că „Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători sau magistrați”, ne-au mai explicat reprezentanții Inspecției Judiciare.

Precedent periculos

Cauza a fost prezentată și de cotidianul Libertatea și de PressHub. Ionuț Mureșan și Virgil Burlă, jurnaliștii celor două publicații, au atras atenția și ei că decizia Curții de Apel limitează drepturile jurnaliștilor și ar putea fi un precedent care să fie generalizat.

Pagina de Media l-a contactat pe ministrul Justiției, Radu Marinescu. L-am întrebat dacă a analizat decizia Curții de Apel și dacă ne poate oferi un punct de vedere, chiar și personal. Nu ne-a răspuns la mesaje.

Fostul consilier de la Ministerul Justiției ne-a mai explicat că, în opinia sa, judecătorii Curții de Apel Constanța încearcă să introducă presa în desfășurarea unui proces penal. 

„Poți anula judecata unui dosar, când ai probe clare că un judecător oferă opinii și declarații presei despre un caz pe care îl judecă. Dacă reporterii primesc date de la alte părți implicate în proces, procurori și avocați, nu poți anula o decizie, nici dacă descoperi că procurorul sau avocatul a dezvăluit date din dosar. Poți cel mult sancționa magistratul și avocatul. Presa nu este un actor al unui proces”, ne-a declarat acesta.

Cristina Guseth, președintele la Freedom House România, consideră că decizia Curții de Apel este lipsită de temei din motivul că merge pe prezumții, ceea ce nu ar trebui să facă sistemul de justiție.

„Faptul că o decizie a fost anulată pe motiv că rechizitoriul a apărut în presă mie mi se pare lipsă de respect față de interesul public. Și pare total lipsit de logică să-l achiți pentru un asemenea motiv, deoarece ar fi putut chiar inculpatul, el însuși ziarist, să furnizeze rechizitoriul presei”, ne-a declarat aceasta.

Deciziile Curții de Apel Constanța nu pot fi verificate

În schimb, reprezentanții Inspecției Judiciare, singura instituție care poate verifica activitatea magistraților, ne-au precizat că deciziile judecătorilor nu pot fi verificate până când nu se ajunge la o decizie definitivă.

„În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, Inspecția Judiciară nu are competența de a pune în discuție soluțiile pronunțate în instanțele de judecată. Potrivit art. 266, alineatul (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, verificările Inspecției Judiciare nu pot avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești sau dispuse prin ordonanțele procurorilor, care sunt supuse căilor legale de atac”, ni s-a transmis de la Biroul de Comunicare.

„Prin urmare, legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești nu pot face obiectul controlului exercitat de Inspecția Judiciară, ci sunt supuse exclusiv controlului instanțelor competente, prin mijloacele procesuale prevăzute de lege”, ne-au mai precizat reprezentanții instituției.

„Totodată, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil, Inspecția Judiciară nu poate emite puncte de vedere privind activitatea sau interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale de către instanțele de judecată și nu se poate pronunța asupra aspectelor care excedează competențele sale stabilite prin lege”, se mai precizează în răspunsul primit de la Inspecția Judiciară.

Decizia de la Judecătoria Sector 1

Libertatea mai scrie despre un proces, de această civil, în care Dan Diaconescu a convins judecătoriul de la Judecătoria Sector 1 să meargă și mai departe.

Astfel, în Hotărârea 162/2024 din data de 15 ianuarie 2024, instanța a stabilit că presa nu are voie să publice informații confidențiale, ci doar date oficiale emise de autorități: 

„Instanța reține că, întrucât faza de urmărire penală nu este publică, reprezentanții mass-media pot avea acces la informațiile de interes general exclusiv prin intermediul comunicatelor de presă emise de organele de urmărire penală, aceștia neavând acces, sub nicio formă, la probele administrate în cauză”, redă Libertatea.

„Din moment ce reprezentanții mass-media nu au dreptul să ia cunoștință de orice informație din cadrul dosarului penal, accesul fiindu-le restricționat în condițiile legii, atunci este mai mult decât evident că acestora le incumbă și obligația ca, în măsura în care, totuși, au luat cunoștință de informații cu caracter public/confidențial, într-un mod care nu este prevăzut de lege (deci în afara comunicatelor de presă sau obținerii acordului organului judiciar în mod legal), să nu publice aceste informații”, mai scrie judecătorul de caz.

Or, din cuprinsul articolelor de presă care fac obiectul cauzei, rezultă, fără niciun dubiu, că jurnaliștii au avut acces la informații și date cu caracter confidențial din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, inclusiv la stenogramele interceptărilor efectuate, în condițiile în care aspectele publicate excedează conținutului comunicatelor de presă sau declarațiile date de avocatul reclamantului”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 1, prezentată de Libertatea.