Dorința lui Marcel Ciolacu de a nu fi Președintele României, ci premier

• Marcel Ciolacu nu și-a dorit aproape niciodată cu adevărat să fie prim-ministru al României. Planul și dorința sa, din momentul în care a preluat guvernarea în cadrul „rotativei” cu PNL, în iunie 2023, au fost să rămână premier și după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an.
• Forțat de baronii din partid și, mai ales, de faptul că nu a găsit un candidat puternic ca imagine, dar obedient față de PSD, Marcel Ciolacu a fost nevoit să renunțe la acest plan la sfârșitul primăverii. Altfel, fără o candidatură la Cotroceni, el și echipa sa riscau să piardă frâiele partidului. Totuși, a rămas dorința sinceră ca locul său să fie la Palatul Victoria.

Dorința sinceră a lui Marcel Ciolacu de a fi nominalizat premier în viitorul guvern, recunoscută chiar de acesta în privat și în discuțiile cu presa, de când a preluat în iunie 2023 poziția de prim-ministru, ar putea deveni realitate în preajma Crăciunului din acest an.

Trei pași până la îndeplinirea dorinței

Acest lucru se datorează faptului că, în prezent, în primele zile după primul tur al alegerilor prezidențiale și în primele ore după alegerile parlamentare, Marcel Ciolacu este prima propunere a unei părți însemnate din filialele PSD pentru a-și asuma poziția de premier într-o alianță de guvernare cu formațiunile de Dreapta (PNL-USR-UDMR), conform informațiilor obținute de Clever News Center în ultimele zile de la reprezentanți ai partidului aflat la guvernare.

Pentru ca dorința lui Marcel Ciolacu să se împlinească la sfârșitul anului în curs, mai sunt trei obstacole de depășit.

1. Elena Lasconi trebuie să câștige alegerile de duminică, 8 decembrie, cu ajutorul PSD.

Liderii PSD au anunțat că vor face public pe cine susțin în turul al doilea pentru funcția de Președinte al României, în această săptămână. Marcel Ciolacu și echipa sa au optat deja pentru un anunț de sprijinire a candidatului USR. Alți lideri ai partidului consideră că această opțiune trebuie analizată mai bine și că PSD s-ar descurca mai bine într-o alianță cu PNL, UDMR, minoritățile și un partid suveranist, precum Partidul Oamenilor Tineri (POT), conform informațiilor obținute de Clever News Center de la miniștri PSD din actualul guvern.

2. Marcel Ciolacu rămâne opțiunea multor filiale din Moldova și Ardeal pentru funcția de premier.

„Dacă Președintele României ajunge în această funcție cu sprijinul PSD și, cum noi am câștigat alegerile legislative, cred că e normal ca premierul să provină din partea noastră. Indiferent dacă facem o alianță largă sau doar una mai restrânsă, PSD-ul are primul drept de a propune numele prim-ministrului”, a declarat liderul unei filiale social-democrate. El a adăugat că Marcel Ciolacu este, în acest moment, cea mai bună propunere pentru un premier de coaliție largă, ținând cont de relațiile bune cu PSD și de faptul că este văzut ca un bun negociator.

Pe de altă parte, o parte semnificativă a filialelor PSD din județele din sud consideră că Marcel Ciolacu nu mai poate fi premier, din moment ce a „reușit” să nu intre în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Față de 2020, când PSD venea după perioada Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, partidul a obținut la parlamentare cu 5% mai puțin decât acum. Nu cred că este acceptabil așa ceva. Cineva trebuie să fie de vină, respectiv conducerea executivă, și să-și asume acest lucru”, a declarat un reprezentant PSD după anunțarea rezultatelor de duminică seara. În sondaje, PSD era creditat cu peste 24%, dar luni dimineața, la ora 9.00, partidul avea doar 22% din opțiunile de vot.

Paul Stănescu, secretarul general al PSD, și Gabriela Firea sunt liderii PSD care au început deja să caute înlocuitori, iar Gabriela Firea chiar ar dori să-și asume conducerea partidului.

3. Marcel Ciolacu ar vrea să renunțe la politica la scenă mare

Pe 25 decembrie, imediat după finalizarea numărării voturilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu și-a depus mandatul de președinte al PSD. Acesta a repetat că nu dorește să mai rămână în funcție și nici nu va candida din nou la șefia social-democraților.

În discuțiile cu apropiații din partid, din ultimele 3-4 zile înainte de alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, Marcel Ciolacu nu a răspuns la întrebările colegilor legate de un posibil interes al său pentru funcția de premier. El a lăsat să se înțeleagă că ar fi interesat cel mult de poziția de președinte al Camerei Deputaților.

Planul a eșuat, dar hazardul poate îndeplini dorința

Din momentul în care se pregătea să preia funcția de premier, Marcel Ciolacu a lăsat să se înțeleagă că postul care i se potrivește cel mai bine este cel de șef al Executivului de la Palatul Victoria, și nu cel de Președinte al României.

În aprilie 2021, Marcel Ciolacu, președintele PSD la acea vreme, a declarat că este „foarte probabil” ca partidul să nu desemneze președintele în funcție al formațiunii drept candidat la alegerile prezidențiale din 2024. Această afirmație sugera deschiderea PSD către propunerea unei alte persoane pentru funcția de președinte al României.

Chiar și după ce a devenit premier, în discuțiile cu presa, Ciolacu declara că „oamenii trebuie să fie puși în pozițiile care li se potrivesc”, iar el se potrivește cel mai bine în „posturi de execuție”, nu în cel de Președinte al României.

Două variante analizate de Marcel Ciolacu pentru a candida la Cotroceni în locul său

Dar ideile lui Marcel Ciolacu nu s-au rezumat doar la vorbe. El și echipa sa de la conducerea PSD chiar au căutat un alt candidat. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a dezvăluit în februarie 2024, la Digi24, că Marcel Ciolacu și liderii PSD i-au propus să candideze la Președinția României susținut de PSD. „Am avut discuții cu ei, au venit la mine în birou, inclusiv Marcel Ciolacu, să-mi propună să candidez independent, susținut de PSD”, a declarat Mircea Geoană.

Cu toate acestea, în august 2024, în cadrul Congresului PSD, Marcel Ciolacu a fost desemnat oficial drept candidat al partidului la alegerile prezidențiale din acel an. Decizia a venit pe fondul lipsei unei alte opțiuni viabile și al presiunilor interne.

Chiar și după acest moment, Marcel Ciolacu a declarat, în septembrie 2024, că i-ar fi plăcut ca funcția cea mai înaltă în stat să fie ocupată de o persoană independentă, precum președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. „Mi-ar fi plăcut pentru România un președinte precum Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Domnia sa nu a intrat în politică sau în această bătălie electorală. Îmi place foarte mult domnul președinte al Academiei Române, iar orice discuție pe care am avut-o cu dânsul a fost un plus, mai ales pentru mine”, a afirmat Ciolacu pentru HotNews.

Cel mai slab rezultat al PSD din istorie

Rezultatele recente ale PSD la alegerile parlamentare din 2024 reflectă o scădere semnificativă față de performanțele anterioare. Partidul a obținut doar 22,5% din voturi, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat. Acesta este cel mai slab rezultat al formațiunii în ultimele două decenii, continuând un trend descendent început după anul 2000.

• 2000: Camera Deputaților – 36,6%, Senat – 37,1%
• 2004: Camera Deputaților – 36,6%, Senat – 37,1%
• 2008: Camera Deputaților – 33,1%, Senat – 34,2%
• 2012: Camera Deputaților – 58,6%, Senat – 60,1%
• 2016: Camera Deputaților – 45,5%, Senat – 45,7%
• 2020: Camera Deputaților – 28,9%, Senat – 29,3%
• 2024: Camera Deputaților – 22,5%, Senat – 22,5%