Breșa de securitate NATO produsă de MApN la baza din Mihail Kogălniceanu

• În urmă cu aproape șase ani, Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunța că va realiza o modernă și mare bază militară a Alianței Nord Atlantice (NATO) în jurul aeroportului din comuna Mihai Kogălniceanu, județul Constanța.
• Investițiile totale se ridicau la peste 12 miliarde de lei, conform unui proiect aprobat de Guvernul României la finalul anului 2019.
• Peste doi ani, MApN, prin Statul Major al Apărării, începea licitația pentru construcția primelor clădiri care urma să adăpostească peste 10.000 de soldați NATO, dar și a familiilor acestora.
• Era un contract clasificat, așa cum reiese din denumirea sa: „Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”.
• În 2022, la două luni după invazia Rusiei în Ucraina, Ministerul Apărări definitiva licitația prin acordarea contractului unei asocieri din care face parte printr-o companie, ca acționar minoritar, și Oleg Deripaska, un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin și persoană aflată sub sancțiuni SUA și UE.
• Practic, pe 29 aprilie 2022, Statul Major al Armatei semna contractul de 1,4 miliarde de lei, fără TVA, pentru o primă fază a realizării bazeI NATO cu asocierea de firme Aduro – Strabag – Bog’Art.
• Strabag SRL este subsidiara companiei austriece Strabag AG, unde oligarhul rus apropiat de Putin, Oleg Deripaska, deținea din 2017, peste un sfert din companie, conform chiar datelor Strabag.
• Oleg Deripaska este unul dintre oligarhii ruși cu cele mai multe relații la Kremlin. El se află din 2018 sub sancțiuni ale Statelor Unite pentru implicarea ilegală în alegerile americane și pentru suspiciuni penale cum ar fi răpiri și șantaj.
• Pe 8 aprilie 2022, UE l-a adăugat pe Deripaska pe lista sa de sancțiuni, înghețându-i activele și impunându-i o interdicție de călătorie în toate statele membre în urma invaziei Rusiei din Ucraina.
• Conform surselor Clever News Center, cel puțin două state, membre NATO, au semnalat României că implicarea lui Oleg Deripaska chiar și ca acționar minoritar, ar reprezenta o posibilă breșă de securitate.
• Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA în România, ne-a precizat că din punctul său de vedere, acest contract este o breșă de securitate în cadrul Alianței Nord Atlantice (NATO).
• În timpul vizitei premierului Marcel Ciolacu la Washington, sfârșitul anului 2023, oficiali americani i-au atras atenția asupra breșei de securitatea dela Baza NATO din Mihail Kogălniceanu, așa cum ne-au confirmat surse care au participat la întâlnirile primului-ministru.
• Marian Hăpău, comandantul Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), a fost trecut în rezervă pe 22 iunie 2022. La mai puțin de două luni după ce contractul era acordat unei asocieri cu Strabag.
• Marian Hăpău ne-a transmis că trecerea sa în rezervă nu a avut legătura cu breșa de securitate după semnarea contractului de la baza din Mihail Kogălniceanu. El conducea DGIA din anul 2013.
• Ministerul Apărării ne-a precizat, într-un răspuns scris, că deși lucrările vor continua: „În prezent, termenul pentru finalizarea etapei I din cadrul proiectului de investiție este februarie 2027”.
• Reprezentanții Strabag ne-au precizat că reprezintă „o companie listată la Bursa de Valori din Viena și operează în conformitate cu reglementările stricte de guvernanță corporativă și conformitate din Uniunea Europeană”. 
• Materialul a fost realizat de Clever News Center pentru publicația Curs de Guvernare.

 

Una din investițiile militare care urma să asigure României o poziție strategică în Alianța Nord-Atlantică (NATO) ar fi suferit o breșă de securitate. Această breșe de securitate îi face pe partenerii NATO să se îndoiască de utilitatea proiectului în condițiile stabilite de statul român, așa cum au transmis Clever News Center multiple surse implicate în proiect.

Este vorba de modernizarea și mărirea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.

Țări importante, prin care și Statele Unite, dar și reprezentanți ai Comisiei Europene au transmis oficialilor români, în special ai Ministerului Apărării Naționale (MApN), atenționări repetate, începând din 2021, referitoare la o breșă de securitate la acest proiect de investiții. Aceste atenționări au fost relatate pentru Curs de Guvernare în  această săptămână.

Relatările au fost confirmate, neoficial, de reprezentanți ai MApN și de actuali sau foști membri ai unor ambasade ale unor state membre NATO.

„Știu sigur că premierul Marcel Ciolacu, în timpul vizitei sale în Statele Unite (n.r. în decembrie 2023) a fost sesizat de oficialii americani  cu care s-a întâlnit. Nu știu ce măsuri a luat, dar sigur i s-a adus la cunoștința această problemă a contractului de la baza NATO de la Mihail Kogălniceanu”, ne-a transmis o sursă care a partipat la întâlnirile primului-ministru din SUA.

Începutul

Guvernul României a aprobat, în noiembrie 2019, o investiție de peste 12 miliarde de lei (cu tot cu TVA), bani de la buget, la Baza 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu. 

În nota de fundamentare a proiectului se spune că finanțarea obiectivului se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Cele 12 miliarde de lei sunt eșalonate pe următorii 20 de ani.

Investiția ar trebui finalizată în totalitate până în 2040.

Noua bază va adăposti aproape 10.000 de militari americani, care vor fi însoțiți de familiile lor.

Proiectul de investiție propus în cazarma 888 Mihail Kogălniceanu este grupat în două obiective generale.

Proiectul de investiție militară va cuprinde: zona operațională și zona staționare aeronave și mentenanță aviație; zona elicoptere; zona sisteme de apărare aeriană cu baza la sol; zona CARGO; zona depozite; zona parc cu tehnică militară; zona depozit carburanți – lubrifianți; zona socială și administrativă; zona de instruire forțe terestre; zona Simulator de zbor, dar și alte dotări.

Proiectul de investiție imobiliară care va fi realizat de asocierea condusă de Strabag va cuprinde:

• lucrări de construire clădiri și construcții cu instalațiile aferente;
• amenajări militare cu rol de protecție (baricade, biute etc.);
• împrejmuiri, drumuri și platforme;
• devieri rețele existente și proiectare de noi rețele de apă, canalizare, termice, gaz etc.;
• refacere și redimensionare de branșamente după caz;
• edimensionare post de reglare-măsurare gaze.

Contractul

În 2021, MApN, prin Statul Major al Armatei, oferea printr-o procedură simplificată și secretizată un prim contract din proiectul total 12 miliarde de lei.

Era vorba de un contract de 1,4 miliarde fără TVA, de „Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”. 

În licitație, MApN anunța că lucrările din acest contract vor fi continuare de cele din faza a doua, acordate ulterior în cadrul altei licitații secretizate. Lucrările din faza următoare vor avea o valoare de peste 700 de milioane de lei.

Ministerul a primit 10 oferte la licitație, din partea a 6 companii și 4 consorții. Din cele 10 oferte doar 7 au fost validate  de către comisia de evaluare a instituției. 

Ofertanții validați au fost consorțiile Aduro Impex-Strabag-Bog’Art, Astaldi-GSP Offshore, Electrogrup-Makyol Inșaat și Poor Construct-Rizzani de Eccher-ICM, precum și firmele Concelex, Kolin Inșaat și FCC Construcion. 

Pe 24 decembrie 2021, după evaluarea ofertelor rămase în competiție, MApN a decis că singura acceptabilă dintre cele 7 validate este cea a consorțiului Aduro Impex – Strabag – Bog’Art.  

„Contractul la care faceți referire este în derulare. Lucrările de modernizare în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu se desfășoară pe mai multe obiective din cadrul contractului de servicii de proiectare și execuție, iar serviciile de dirigenție de șantier și supervizare sunt asigurate de personalul MApN, în limita domeniilor de autorizare deținute”, ne-au precizat reprezentanții MApN.

Contestația

Societatea Concelex s-a adresat Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și i-a cerut să oblige MApN fie să îi declare candidatura drept acceptabilă și să o respingă în schimb pe cea a Aduro – Strabag – Bog’Art, fie să anuleze cu totul procedura de licitație și s-o reia de la zero. 

În contestație se reproșa MApN că „ar fi tratat diferit în mod nejustificat documentațiile de participare depuse de cele două ofertante, prin discriminarea injustă a celei a Concelex și favorizarea incorectă a celei înaintate de Aduro Impex-Strabag-Bog’Art”. Concelex, o companie de construcții, este controlată de omul de afaceri Daniel Pițurlea. 

CNSC a respins contestația Concelex în aprilie 2022, astfel că singura ofertă calificată pentru etapa următoare a procedurii a rămas cea a consorțiului Aduro Impex-Strabag-Bog’Art. 

Câștigătorii

Conform datelor obținute de Curs de Guvernare, MApN – prin Statul Major și Direcția de Domenii și Infrastructură – au semnat în 29 aprilie contractul cu Aduro – Strabag – Bog’Art.

Aduro SRL din București. A avut, în 2023, o cifră de afaceri de peste 220 de milioane de lei și 90 de angajați. Acționarii sunt Mircea Gheorghe (89,9983%) și Romică Cezar Șerban (10,0017%).

Bog’Art SRL din București. A avut, în 2023, o cifră de afaceri de peste 853 de milioane de lei și 90 de angajați. Firma este deținută de familia lui Raul Alexandru Lucian Doicescu.

Strabag SRL. A avut, în 2023, o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei și 1.367 de angajați. Acționariatul este format din Bau Holding Beteiliguns GMBH 99.81% și Strabag BRVZ GMBH 0,19%.

Breșa de securitate

Breșa de securitate reclamată de partenerii NATO are legătură cu faptul că Strabag SRL este practic subsidiara companiei austriece Strabag AG. În această companie austriacă, oligarhul rus Oleg Deripaska a deținut din 2007 peste un sfert din companie prin Rasperia Trading din Cipru.

Și fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, crede că este vorba de o breșă de securitate.

„Da, cred că este o problemă de securitate pentru această bază militară. Nu înțeleg de ce nu s-a sesizat nimeni. Nu sunt informații secrete, greu de aflat, despre faptul că firma Strabag avea ca acționar un oligarh rus supus unor sancțiuni. Eu nu am înțeles acest contract. Dacă era un contract pentru ridicarea unui bloc de locuințe, poate da, nu erau probleme. Dar, vorbim de o baza militară”, ne-a declarat Adrian Zuckerman, ambasador al Statelor Unite la București între 2019 și 2021.

Acesta ne-a spus că nu știe dacă ambasada americană a sesizat breșa de securitate în momentul în care contractul a fost acordat. „Chiar nu știu acest lucru. Reprezentanții ambasadei de acum cred că ar putea răspunde”, a mai punctat acesta.

În august 2007, Oleg Deripaska, al doilea cel mai bogat om din Rusia la acel moment, a fost de acord să cumpere o participație de 30% în constructorul austriac Strabag pentru 1,2 miliarde de euro (1,6 miliarde de dolari), anunța Reuters care cita informații primite de la compania austriacă

„Cine este numărul unu în Rusia va fi numărul unu în Europa,”* a spus Haselsteiner jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă la Viena, conform Reuters. 

Cei mai mari acționari ai grupului Strabag sunt Hans Peter Haselsteiner (28,3% din capital), firma Rasperia Trading din Cipru a miliardarului rus Oleg Deripaska (27,8%), Uniqa (15,3%) și Raiffeisen (14,2%).

Oleg Deripaska este un apropiat al puterii de la Moscova. El se află pe lista sancțiunilor Statelor Unite din 2018 pentru implicarea în acivități infracționale.

În plus, din 2022, acesta este sancționat și de UE pentru implicarea în sprijinirea puterii de la Moscova.

Singurul răspuns MApN: a verificat doar primii acționari

Marian Hapău nu ne-a răspuns direct dacă DGIA a dat aviz pozitiv de securitate sau nu atunci când a verificat firmele participante care apoi puteau câștiga contractul la o bază NATO. Însă acestea ne-a transmis că standardele de securitate erau foarte înalte, inclusiv pentru pentru muncitori.

„Sunt foarte multe de scris și foarte multe articole de invocat. Avizarea personalului care intra în unitate era un capitol. Avizarea firmei era un alt capitol etc. Pentru o mai bună documentare trebuie să vă adresați MApN”.

MApN ne-a precizat doar că acest contract este unul bun și va fi continuat.

Însă, reprezentanții MApN ofereau informații mai multe în legătura cu contractul cu Strabag de la baza din Mihail Kogălniceanu într-un articol al Financial Inteligence, publiat în 2022.

„Strabag SRL România nu are în cadrul acționariatului persoane supuse sancțiunilor, principalul acționar fiind Bau Holding Beteiliguns GMBH 99.81% și Strabag BRVZ GMBH 0,19%”, preciza MApN.

Aici trebuie precizat că Strabag este organizat ca un grup de firme, iar Bau Holding Beteiliguns GMBH 99.81% și Strabag BRVZ GMBH 0,19% fac parte din acest grup din care MKAO Rasperia Trading din Cipru, firma lui Oleg Deripaska, deținea în 2022 aproape 30%.

Proba contrarie: Deripaska forțat să iasă din Strabag

Pentru a evita ca sancțiunile internaționale ale lui Oleg Deripaska să afecteze activitatea Strabag, acționarii majoritari ai grupului au ajuns la un acord cu miliardarul rus ca acesta să iasă din acționariat.

În toamna lui 2024. oligarhul rus sancționat, Oleg Deripaska, și-a vândut participația în grupul austriac de construcții Strabag, a confirmat compania printr-un comunicat de presă.

Într-o comunicat de presă, Strabag a afirmat:

„Compania nu are informații suplimentare referitoare la tranzacția care a fost acum finalizată, așa cum a fost anunțat în notificările privind deținerile majore. Prin urmare, în prezent nu este posibilă efectuarea unei verificări a sancțiunilor, astfel că firma continuă să presupună că acțiunile Strabag deținute de MKAO Rasperia Trading Limited rămân înghețate în conformitate cu reglementările UE privind sancțiunile.”

Aici trebuie precizat că și vânzarea acțiunilor este suspectă. Pachetul lui Oleg Deripaska a fost achiziționat de o altă companie din Rusia, Iliadis JSC, deținută de Dimitry Aleksandrovich Beloglazov.

Raiffeisen Bank International ar urma să achiziționeze în perioada următoare acținile Iliadis JSC, dacă autoritățile americane și europene vor permite acest lucru.

Reprezentanții Strabag din România ne-au transmis că societatea pe care o reprezintă „este o companie listată la Bursa de Valori din Viena și operează în conformitate cu reglementările stricte de guvernanță corporativă și conformitate din Uniunea Europeană. Ca parte a Grupului Strabag, Strabag SRL respectă pe deplin cerințele legale și de securitate aplicabile tuturor proiectelor sale”.

Vinovații pentru breșa de activitate

Următoarele unități din cadrul ministerului au fost implicate în acordarea contractului către Strabag:

• Statul Major al Apărării, condus de generalul Vlad Gheorghiță, comandatul Armatei Române. Statul Major (Unitatea Militară 02523) s-a ocupat de organizarea licitației.

• Direcția Domenii și Infrastructuri – condusă de generalul Cristian-Marius Apostol. Direcția a avut printre alte responsabilități realizarea caietului de sarcină a licitației, evaluarea firmelor și realizarea exproprierilor.

• Unitatea Militară 02542 Focșani, parte în contractul semnat cu Strabag, este una dintre unitățile militare care formează Direcția Domenii și Infrastructuri.

• Direcția Generală de Informații a Apărării – condusă acum de generalul în rezervă George Rotaru. 

În momentul licitației, serviciul secret la Armatei era condus de generalul Marian Hăpău. Acesta a fost trecut în rezervă în iulie 2022, după ce contractul bazei din Mhail Kogălniceanu a fost încredințat asociației . Direcția condusă atunci de Marian Hăpău a verificat firmele și condițiile de eligibilitate.

Contactat de Curs de Guvernare, Marian Hapău ne-a răspuns că trecerea sa în rezervă în 22 iunie 2022 nu are legătură cu acordarea contractului asocierii cu Strabag din 29 aprilie 2022.

„Nu are legătură. În anul 2022 am trecut în rezervă la împlinirea vârstei standard de pensionare, după o activitate de 45 de ani din care 30 de ani în domeniul informațiilor pentru Apărare”, ne-a transmis Marian Hăpău.